Categoria : carti - Subcategoria : Fratia_inelului
Deagol
Deagol
Avea un prieten, pe nume Deagol, de-aceeasi fire cu el, cu ochi mai ageri, dar nu la fel de iute si de vanjos. Odata au luat o barca si au coborat pe rau in jos, spre Campiile Vesele, unde cresteau, cat vedeai cu ochii, irisi si trestii inflorite. Acolo a coborat Smeagol si-a pornit la scormonit de-a lungul malurilor, dar Deagol a ramas in barca sa pescuiasca. Dintr-o data, un peste mare s-a prins in carligul lui si, inainte sa se dumireasca ce se intampla, pestele l-a tras din barca pana-n adanc, pe fundul apei. Abia atunci a lasat undita din mana, caci i s-a nazarit ca vede ceva lucind in mal; si, tinandu-si rasuflarea, a-ntins mana. S-a inaltat apoi stropind si improscand, cu radacini prinse-n par si-un pumn plin de noroi; si a inotat spre mal.

Dar, ce sa vezi? Cand a spalat noroiul, acolo, in mana lui, zacea un minunat inel de aur; lucea si scanteia in soare, incat inima lui Deagol a tresarit de bucurie. Dar Smeagol il urmarea de dupa un copac si, in timp ce Deagol sorbea din priviri inelul, Smeagol s-a apropiat furisat din spate.
- Da-l incoa, Deagol, dragule, a spus Smeagol peste umarul prietenului sau.
- De ce? a-ntrebat acesta.
- Pentru ca e ziua mea de nastere, dragule, si mi-l doresc.
- Putin imi pasa. Abia ti-am facut un cadou, mai mult decat ma lasau buzunarele. Eu l-am gasit si am de gand sa-l pastrez.

- Oho, nu mai spune, dragule, a pufnit Smeagol si l-a prins pe Deagol de gat si l-a sugrumat, caci aurul arata minunat de stralucitor si de frumos.

Apoi si-a strecurat inelul pe deget. Nimeni n-a aflat vreodata ce s-a intamplat cu Deagol; fusese ucis departe de casa, iar cadavrul ascuns dupa aceea cu mare grija. Dar Smeagol s-a intors singur; si a descoperit ca familia lui nu-l putea vedea atunci cand purta inelul. Era foarte incantat de desco-perirea lui, drept care a ascuns inelul; il folosea ca sa afle taine, iar ceea ce afla punea in slujba viclesugurilor si a blestematiilor sale.

Agerimea vazului si ascutimea auzului au inceput sa fie folosite pentru tot ce pricinuia suferinta. Inelul ii daduse putere pe masura faimei lui. Nu e de mirare, prin urmare, ca in curand neamurile sale nu l-au mai avut la inima si-l ocoleau (atunci cand puteau sa-l vada). Ei il loveau, el ii musca de picioare. S-a apucat de furtisaguri si umbla bombanind de unul singur si galgaind in fundul gatlejului. Si asa i-au dat numele de Gollum, l-au blestemat si i-au spus sa dispara undeva departe; iar bunica lui, dorind liniste, l-a alungat din familie si l-a dat afara din vizuina.


El a pornit pe drumuri singur-singurel, plangand putin din pricina vitregiei vietii, a luat-o in sus pe Rau, pana cand a ajuns la un izvor care tasnea din munti, si a apucat-o de-a lungul lui. Cu degete nevazute prindea pesti in valtorile adanci si ii devora cruzi. Intr-o zi, fiind tare mare fierbinteala, pe cand se apleca deasupra unei valtori, a simtit o arsura la ceafa si o lumina orbitoare din apa i-a ranit ochii umezi.

S-a minunat de aceasta, caci aproape ca uitase de Soarele de pe cer. Apoi, pentru ultima oara, si-a ridicat privirile si a amenintat astrul cu pumnul. Dar cand si-a plecat ochii, a vazut departe in zare tancurile Muntilor Cetosi, de unde cobora paraiasul. Si dintr-o data si-a zis in sinea lui: „Ar putea fi racoare si umbros sub muntii aceia, acolo soarele nu m-ar mai putea zari. Radacinile muntilor alora trebuie ca sunt cu adevarat radacini; negresit ca acolo sunt ingropate mari taine, ce n-au fost descoperite nicicand de la inceputul inceputurilor".

Astfel ca noaptea a pornit-o spre platourile inalte, unde a gasit o grota mica din care tasnea izvorul intunecat; si ca un vierme si-a sfredelit drum inspre inima muntilor si a disparut dintre toate cele stiute. Inelul a intrat in umbrele negre laolalta cu el, si nici chiar facatorul lui, atunci cand puterea lui a prins din nou a creste, n-a putut afla nimic despre el.

- Gollum! a strigat Frodo. Gollum? Adica vrei sa spui ca acesta este unul si acelasi cu creatura Gollum pe care a intalnit-o Bilbo? Ce scarbosenie!
- Gasesc ca este o poveste trista, isi dadu cu parerea vrajitorul, si s-ar fi putut prea bine intampla altora, chiar si unor hobbiti pe care i-am cunoscut.
- Nu pot sa cred ca Gollum a fost cumva inrudit cu hobbitii, oricat de pe departe, spuse Frodo cu naduf. Ce gand infiorator!






Lasa un comentariu
Recomanda, printeaza, adauga la Social networking :
Print | trimite prin yahoo messenger | add to del icio us | add to furl | add to google | |
Articole din aceeasi categorie :
Da,sunt elfi,spuse Frodo.Uneori pot fi Intalniti in Capatul Impadurit.Nu traiesc in Comitat, dar migreaza incoace primavara si toamna Elfii din Capatul Impadurit   | Ce jar in vatra purpurie! Un cantec   | Ah, mai bine il asteptam pe Gandalf, murmura Frodo Sa vina Gandalf   | Dorinta de a scoate Inelul din buzunar deveni atat de coplesitoare,incat incepu sa-si miste incet mana Frodo controlat de inel   | Drumul duce-n jos la vale Drumul   | Am auzit de tot felul de lucruri ciudate prin partea asta de lume Ce urmeaza   | acum se gaseau in Tara Tuc si, cotind spre sud-est, se indreptara spre tinutul Dealului Verde Tara Tuc   | Se auzira pasi departandu-se in josul Magurii Pasi   | A doua zi dimineata incarcara intr-o caruta restul de bagaje Plecare   | Tine-te de planul tau,insa ai grija mai mult decat oricand, mai ales de Inel Sfat   | Intr-o seara de vara,o veste uluitoare umplu hanurile Manunchiul de iedera si Dragonul Verde Seara de vara   | Trebuie sa plecati fara zarva si cat mai curand, ii sfatui Gandalf Cartea 1.III.Al treilea nu e de prisos   | Hai inauntru!striga el si, intinzand bratele amandoua,il salta pe inmarmuritul Sam Gandalf izbucneste   | Acum insa ar insemna sa pornesc in pribegie,sa fug dintr-o primejdie in alta primejdie, tragandu-le dupa mine Primejdia   | Sa gasesti Haul de la Capatul Lumii in strafundurile Muntelui de Foc,Orodruin,si acolo sa arunci Inelul Calea   | Multi din cei care traiesc merita sa moara,si unii dintre cei ce mor merita sa traiasca Moartea   | Aragorn, cel mai mare calator si vanator din evul acesta al lumii Aragorn   | Dorul dupa Inel s-a dovedit mai puternic decat teama lui de orci sau chiar de lumina Trecutul lui Bilbo   | Bilbo,iar nu faurarul,era cel menit a gasi Inelul Soarta inelului   | Din pacate,prea adevarat, consimti Gandalf.Dar mai era ceva la mijloc,cred eu,ce inca nu vezi Frodo si Gandalf   | Inelul,al lui este,si mare parte din puterea lui de odinioara a lasat-o sa treaca in el Inelul   | Literele sunt elfice, dintr-un alfabet stravechi,dar limba este aceea vorbita in Mordor Literele elfice   | El a avut Inelul asupra sa multi ani la rand si l-a folosit.Prin urmare s-ar putea sa treaca ceva timp pana va scapa de sub puterea lui Puterea inelului   | A gandit ca meritul era doar al lui si era foarte mandru Bilbo si inelul   | Gandalf se gandea la o alta primavara,in urma cu optzeci de ani Vrajitorul ganditor   | Dintre toate legendele pe care le auzise in anii copilariei lui,cel mai mult il tulburasera franturi de basme despre elfi Elfii   | cincizeci era o cifra pe care o considera intr-un fel semnificativa(sau de rau augur) 50 de ani   | Barfele nu s-au stins in noua zile,si nici in nouazeci si noua Cartea 1.II.Umbra trecutului   | Aaa,nu pe aceea pe care le-a spus-o gnomilor si a pus-o in carte,zise Frodo Povestea adevarata   | Otho ar fi fost mostenitorul lui Bilbo daca acesta nu l-ar fi adoptat pe Frodo Testamentul   |
Comentarii (0) :
Nu exista comentarii, dar poate ai putea sa ne ajuti si sa iti spui parerea despre articol.