Categoria : carti - Subcategoria : Fratia_inelului
Mestesuguri
Se spune ca obiceiul de-a construi ferme si hambare se incetatenise mai intai printre locuitorii din Smarcuri, jos langa Viniac. Hobbitii din partea locului, adica in Meleagul de la Rasarit, erau mai lati in umeri, cu picioare butucanoase, si purtau cizme-de-gnomi pe vreme ploioasa. Dar se stia prea bine despre ei ca sangele lor se tragea in cea mai mare parte din familia Stoor, dupa cum intr-adevar se vadea in tuleiele pe care le lasau sa le acopere obrazurile. Nici un Harfoot sau un Fallohide n-avea urma de barba. Chiar asa, neamurile din Smarcuri si din Tara Iedului, la rasarit de rau, meleaguri pe care le-au ocupat mai tarziu, au venit dupa ei in Comitat, dinspre miazazi; si inca mai aveau nume deosebite si cuvinte ciudate, de negasit in alte parti din Comitat. Se prea poate ca mestesugul ridicarii de case, ca si multe alte mestesuguri, sa-l fi deprins de la Dunedaini.

Dar poate ca hobbitii l-au invatat direct de la elfi, dascalii oamenilor in tineretea lor. Caci elfii din Regatul de Sus nu parasisera inca Pamantul de Mijloc, si la acea vreme inca salasluiau in Limanurile Cenusii de la apus si in alte parti apropiate de Comitat. Trei turnuri ale elfilor, din timpuri prea uitate, mai puteau fi vazute pe Dealurile Turnului, dincolo de mlastinile vestice. Luceau in departare, in lumina lunii. Cel mai inalt era si cel mai indepartat, inaltandu-se singuratic pe o magura verde. Hobbitii din Meleagul de la Apus spuneau ca din varful turnului se zarea Marea; dar nu se stie de nici un hobbit care sa fi urcat pana in varful lui. Caci putini sunt hobbitii care au vazut Marea sau au luat calea Ei, si sunt chiar si mai putini cei care s-au intors sa povesteasca.


Multi hobbiti priveau pana si raurile si ambarcatiunile mici cu profunda neliniste, si nu erau multi cei care sa stie sa inoate. Si, pe masura ce zilele Comitatului se lungeau, hobbitii vorbeau tot mai putin cu elfii, ajungand sa se teama de ei si sa prinda neincredere in aceia care aveau treaba cu ei; iar Marea a devenit un cuvant de spaima printre hobbiti si un semn al mortii, astfel ca si-au intors fetele de la dealurile vestice. S-o fi tras mestesugul construirii de case de la elfi sau de la oameni, dar hobbitii il foloseau in felul lor. Nu s-au apucat sa inalte turnuri. Casele lor erau de obicei lungi, joase si confortabile. Cele mai vechi nu erau, de fapt, altceva decat constructii ce imitau tunelurile, cu acoperisuri din paie sau stuf sau petice de iarba, si cu peretii usor bombati.

 Dar stilul acesta tinea de zilele de inceput ale Comitatului si de atunci hobbitii si-au schimbat mult tehnica de a construi, imbunatatind-o cu tot felul de nascoceli deprinse de la gnomi, sau descoperite de ei insisi. Preferinta pentru ferestrele rotunde si chiar pentru usile rotunde era particularitatea principala a arhitecturii lor.






Lasa un comentariu
Recomanda, printeaza, adauga la Social networking :
Print | trimite prin yahoo messenger | add to del icio us | add to furl | add to google | |
Articole din aceeasi categorie :
Da,sunt elfi,spuse Frodo.Uneori pot fi Intalniti in Capatul Impadurit.Nu traiesc in Comitat, dar migreaza incoace primavara si toamna Elfii din Capatul Impadurit   | Ce jar in vatra purpurie! Un cantec   | Ah, mai bine il asteptam pe Gandalf, murmura Frodo Sa vina Gandalf   | Dorinta de a scoate Inelul din buzunar deveni atat de coplesitoare,incat incepu sa-si miste incet mana Frodo controlat de inel   | Drumul duce-n jos la vale Drumul   | Am auzit de tot felul de lucruri ciudate prin partea asta de lume Ce urmeaza   | acum se gaseau in Tara Tuc si, cotind spre sud-est, se indreptara spre tinutul Dealului Verde Tara Tuc   | Se auzira pasi departandu-se in josul Magurii Pasi   | A doua zi dimineata incarcara intr-o caruta restul de bagaje Plecare   | Tine-te de planul tau,insa ai grija mai mult decat oricand, mai ales de Inel Sfat   | Intr-o seara de vara,o veste uluitoare umplu hanurile Manunchiul de iedera si Dragonul Verde Seara de vara   | Trebuie sa plecati fara zarva si cat mai curand, ii sfatui Gandalf Cartea 1.III.Al treilea nu e de prisos   | Hai inauntru!striga el si, intinzand bratele amandoua,il salta pe inmarmuritul Sam Gandalf izbucneste   | Acum insa ar insemna sa pornesc in pribegie,sa fug dintr-o primejdie in alta primejdie, tragandu-le dupa mine Primejdia   | Sa gasesti Haul de la Capatul Lumii in strafundurile Muntelui de Foc,Orodruin,si acolo sa arunci Inelul Calea   | Multi din cei care traiesc merita sa moara,si unii dintre cei ce mor merita sa traiasca Moartea   | Aragorn, cel mai mare calator si vanator din evul acesta al lumii Aragorn   | Dorul dupa Inel s-a dovedit mai puternic decat teama lui de orci sau chiar de lumina Trecutul lui Bilbo   | Bilbo,iar nu faurarul,era cel menit a gasi Inelul Soarta inelului   | Din pacate,prea adevarat, consimti Gandalf.Dar mai era ceva la mijloc,cred eu,ce inca nu vezi Frodo si Gandalf   | Avea un prieten,Deagol, de aceeasi fire cu el,cu ochi mai ageri,dar nu la fel de iute si de vanjos Deagol   | Inelul,al lui este,si mare parte din puterea lui de odinioara a lasat-o sa treaca in el Inelul   | Literele sunt elfice, dintr-un alfabet stravechi,dar limba este aceea vorbita in Mordor Literele elfice   | El a avut Inelul asupra sa multi ani la rand si l-a folosit.Prin urmare s-ar putea sa treaca ceva timp pana va scapa de sub puterea lui Puterea inelului   | A gandit ca meritul era doar al lui si era foarte mandru Bilbo si inelul   | Gandalf se gandea la o alta primavara,in urma cu optzeci de ani Vrajitorul ganditor   | Dintre toate legendele pe care le auzise in anii copilariei lui,cel mai mult il tulburasera franturi de basme despre elfi Elfii   | cincizeci era o cifra pe care o considera intr-un fel semnificativa(sau de rau augur) 50 de ani   | Barfele nu s-au stins in noua zile,si nici in nouazeci si noua Cartea 1.II.Umbra trecutului   | Aaa,nu pe aceea pe care le-a spus-o gnomilor si a pus-o in carte,zise Frodo Povestea adevarata   |
Comentarii (0) :
Nu exista comentarii, dar poate ai putea sa ne ajuti si sa iti spui parerea despre articol.