Categoria : carti - Subcategoria : Fratia_inelului
Plecare
  A doua zi dimineata incarcara intr-o caruta restul de bagaje. Pe capra urca Merry si, insotit de Grasunu” (adica Fredegar Bolger), o lua din loc.
- Cineva trebuie sa ajunga acolo inaintea ta si sa te astepte cu casa incalzita, spuse el. Pai, atunci pe curand - poimaine, inteleg, daca nu va opriti sa dormiti undeva pe drum. Dupa pranz, Folco se duse acasa, dar Pippin mai zabovi. Frodo era agitat si nelinistit, tot tragea cu urechea, doar-doar o auzi pasii lui Gandalf. Se hotari sa astepte pana la caderea noptii. Dupa care, in cazul in care Gandalf avea neaparata nevoie de el, se va duce direct la Scobitura Raului, poate chiar va ajunge primul. Pentru ca Frodo mergea pe jos. Planul lui era sa strabata distanta intre Hobbiton si Pontonul Cotuascuns ca intr-o plimbare, fara sa se grabeasca - si asta din placere si din dorinta de a mai vedea o ultima oara Comitatul, mai mult decat din orice alt motiv.

- Unde mai pui ca ma va ajuta sa-mi intru putin in forma, spuse el, uitandu-se la sine intr-o oglinda prafuita din holul pe jumatate golit de mobila. De multa vreme nu mai facuse plimbari lungi, drept care avea impresia ca imaginea din oglinda arata putin cam flescaita. Dupa pranz, familia Sackville-Baggins se infiinta in persoana Lobeliei si a fiului ei Lotho cel roscovan, spre iritarea lui Frodo.
- In sfarsit a noastra, suspina Lobelia trecand pragul. Lipsa de politete, si nici macar adevarat nu era, caci salasul devenea al ei abia dupa miezul noptii. Dar sa fim ingaduitori cu Lobelia: pana sa primeasca vizuina, fusese nevoita sa astepte cu saptezeci si sapte de ani mai mult decat sperase la inceput, si iata ca acum avea o suta de ani. Oricum, venise sa se asigure ca nimic din ceea ce cumparase nu disparuse; si dorea cheile. I-a luat destul de mult sa se declare satisfacuta, caci adusese cu sine o lista a tuturor lucrurilor, pe care a dorit sa o verifice de la un cap la altul, intr-un tarziu pleca impreuna cu Lotho si cu cheia in buzunar, dupa ce i s-a promis ca cealalta cheie ii va fi lasata la familia Gamgee, la Pusca-n-traista.

Promisiune care a facut-o sa maraie si sa nu-si ascunda gandul ca familia aia ar fi in stare sa goleasca vizuina in timpul noptii. Frodo nu i-a oferit nici macar o ceasca de ceai. In schimb, dupa plecarea ei, a baut ceai cu Pippin si Sam Gamgee in bucatarie. In mod oficial, se stia ca Sam se ducea in Tara Iedului „ca sa-l serveasca pe domnul Frodo si sa se ocupe de gradinarit": un aranjament consfintit de Unchias, desi asta nu-l consola pentru faptul ca avea sa o aiba pe Lobelia drept vecina.


- Ultima noastra cina la Fundatura, spuse Frodo, impingand in spate scaunul. Spalatul vaselor il lasara in seama Lobeliei. Pippin si Sam stransera curelele celor trei ranite, apoi ingramadira totul pe veranda. Pippin cobori in gradina ca sa-i arunce o ultima privire. Sam disparu. Soarele asfintea. Vizuina Fundaturii parea trista, sumbra si vraiste. Frodo trecu inca o data prin toate incaperile familiare si vazu lumina asfintitului palind pe pereti si umbrele crescand prin unghere.

In vizuina se instapanea intunericul. Frodo iesi, cobori spre poarta de la capatul potecii si de acolo mai merse putin pe Drumul Magurii la vale. Aproape ca se astepta sa-l vada pe Gandalf apropiindu-se cu pasi mari prin inserare. Cerul era senin, iar stelele prindeau sa straluceasca.
- O sa fie o noapte frumoasa, gandi el cu voce tare. Semn bun de inceput. Am pofta sa umblu. Nu mai am rabdare sa stau locului. O s-o pornesc la drum, si Gandalf trebuie sa-mi ia urma. Se rasuci ca sa se intoarca acasa, dar imediat se opri, caci auzise glasuri chiar dupa colt, la capatul ulitei Pusca-n-traista. Una dintre voci era cu siguranta a batranului Unchias; cealalta era necunoscuta si oarecum neplacuta. Frodo nu deslusea ce spunea, auzind doar raspunsurile Unchiasului, care erau cam tafnoase. Batranul parea sa se fi pierdut cu firea.

- Nu, domnul Baggins a plecat. Azi-dimineata a plecat, iar Sam al meu s-a dus cu el: si si-a luat si toate lucrurile. Da, a vandut si a plecat, cum v-am spus. De ce? Nu-i treaba mea, si nici a domniei voastre. Incotro? Asta nu-i un secret. S-a mutat la Cotuascuns, sau pe-acolo pe undeva, in vale. Da, asa e - o bucata buna de drum. Eu unu” n-am fost nicicand atat de departe; aia din Tara Iedului sunt cam ciudati. Nu, nu pot sa-i dau nici un fel de stire. Noapte buna.






Recomanda, printeaza, adauga la Social networking :
Print | trimite prin yahoo messenger | add to del icio us | add to furl | add to google | |
Articole din aceeasi categorie :
Da,sunt elfi,spuse Frodo.Uneori pot fi Intalniti in Capatul Impadurit.Nu traiesc in Comitat, dar migreaza incoace primavara si toamna Elfii din Capatul Impadurit   | Ce jar in vatra purpurie! Un cantec   | Ah, mai bine il asteptam pe Gandalf, murmura Frodo Sa vina Gandalf   | Dorinta de a scoate Inelul din buzunar deveni atat de coplesitoare,incat incepu sa-si miste incet mana Frodo controlat de inel   | Drumul duce-n jos la vale Drumul   | Am auzit de tot felul de lucruri ciudate prin partea asta de lume Ce urmeaza   | acum se gaseau in Tara Tuc si, cotind spre sud-est, se indreptara spre tinutul Dealului Verde Tara Tuc   | Se auzira pasi departandu-se in josul Magurii Pasi   | Tine-te de planul tau,insa ai grija mai mult decat oricand, mai ales de Inel Sfat   | Intr-o seara de vara,o veste uluitoare umplu hanurile Manunchiul de iedera si Dragonul Verde Seara de vara   | Trebuie sa plecati fara zarva si cat mai curand, ii sfatui Gandalf Cartea 1.III.Al treilea nu e de prisos   | Hai inauntru!striga el si, intinzand bratele amandoua,il salta pe inmarmuritul Sam Gandalf izbucneste   | Acum insa ar insemna sa pornesc in pribegie,sa fug dintr-o primejdie in alta primejdie, tragandu-le dupa mine Primejdia   | Sa gasesti Haul de la Capatul Lumii in strafundurile Muntelui de Foc,Orodruin,si acolo sa arunci Inelul Calea   | Multi din cei care traiesc merita sa moara,si unii dintre cei ce mor merita sa traiasca Moartea   | Aragorn, cel mai mare calator si vanator din evul acesta al lumii Aragorn   | Dorul dupa Inel s-a dovedit mai puternic decat teama lui de orci sau chiar de lumina Trecutul lui Bilbo   | Bilbo,iar nu faurarul,era cel menit a gasi Inelul Soarta inelului   | Din pacate,prea adevarat, consimti Gandalf.Dar mai era ceva la mijloc,cred eu,ce inca nu vezi Frodo si Gandalf   | Avea un prieten,Deagol, de aceeasi fire cu el,cu ochi mai ageri,dar nu la fel de iute si de vanjos Deagol   | Inelul,al lui este,si mare parte din puterea lui de odinioara a lasat-o sa treaca in el Inelul   | Literele sunt elfice, dintr-un alfabet stravechi,dar limba este aceea vorbita in Mordor Literele elfice   | El a avut Inelul asupra sa multi ani la rand si l-a folosit.Prin urmare s-ar putea sa treaca ceva timp pana va scapa de sub puterea lui Puterea inelului   | A gandit ca meritul era doar al lui si era foarte mandru Bilbo si inelul   | Gandalf se gandea la o alta primavara,in urma cu optzeci de ani Vrajitorul ganditor   | Dintre toate legendele pe care le auzise in anii copilariei lui,cel mai mult il tulburasera  franturi de basme despre elfi Elfii   | cincizeci era o cifra pe care o considera intr-un fel semnificativa(sau de rau augur) 50 de ani   | Barfele nu s-au stins in noua zile,si nici in nouazeci si noua Cartea 1.II.Umbra trecutului   | Aaa,nu pe aceea pe care le-a spus-o gnomilor si a pus-o in carte,zise Frodo Povestea adevarata   | Otho ar fi fost mostenitorul lui Bilbo daca acesta nu l-ar fi adoptat pe Frodo Testamentul   |
Nu exista comentarii, dar poate ai putea sa ne ajuti si sa iti spui parerea despre articol.