Categoria : carti - Subcategoria : Fratia_inelului
Casa Mathom
  Neam de neamul lor n-au fost hobbitii razboinici si nicicand nu s-au luptat intre ei. In zilele de demult au fost, neindoios, nevoiti adesea sa se lupte ca sa-si apere existenta intr-o lume nemiloasa, dar, in vremea lui Bilbo, acele zile tineau de stravechime. Ultima batalie, inainte sa inceapa aceasta poveste, si cu adevarat singura care s-a dus intre granitele Comitatului, s-a petrecut inainte ca cineva sa-si mai poata aminti de ea: Batalia de la Campiile Verzi, CCI 147, in care Bandobras Took a tinut piept invaziei orcilor. Chiar si clima s-a mai imblanzit de atunci, iar lupii care dadeau navala dupa prada dinspre miazanoapte in iernile albe si grele devenisera de-acum povesti la gura sobei. Astfel ca, desi se mai gaseau cateva stocuri de arme in Comitat, erau folosite mai mult ca trofee, atarnand deasupra vetrelor sau pe pereti, ori adunate in muzeu, la Michel Delving.

Se numea Casa Mathom muzeul acesta, caci asa numeau hobbitii orice obiect de care nu aveau neaparata nevoie, dar nici nu voiau sa-l arunce, mathom. Locuintele lor puteau sa ajunga intesate de mathom-uri si multe dintre cadourile ce treceau din mana in mana erau de acest soi. Cu toate acestea si oricat ar fi parut de ciudat, viata tihnita si pacea nu tocisera curajul acestui popor. La o adica, nu se speriau ei asa usor si nu puteau fi omorati cu una cu doua; si poate ca le placeau atat de nemasurat de mult lucrurile bune nu in ultimul rand din pricina ca puteau, daca era cazul, sa traiasca si fara ele, si erau in stare sa indure durerea si vitregiile sortii sau ale vremii intr-un fel ce trezea uimirea celor care nu-i cunosteau bine si nu priveau dincolo de pantecele lor si de chipurile bine hranite.

Desi nu sareau la harta si nici nu omorau vreo vietate de dragul de-a omori, erau viteji la ananghie, iar la nevoie se pricepeau sa manuiasca armele. Trageau bine cu arcul, caci aveau vazul ascutit si tinta sigura. Nu numai cu arcul si sagetile. Cand se apleca un hobbit dupa o piatra, bine era sa-ti gasesti degraba un adapost, lucru stiut de orice fiara ce comitea un lucru neingaduit. Toti hobbitii, sau cel putin asa credeau ei, au trait la inceputuri in vagauni sapate in pamant si in asemenea adaposturi se simteau si acum cel mai bine; dar, in decursul timpului, au fost nevoiti sa se obisnuiasca si cu alte soiuri de salasuri. De fapt, pe vremea lui Bilbo, de regula doar cei mai bogati si cei mai saraci dintre hobbiti pastrasera vechiul obicei in Comitat.


Cei mai saraci continuau sa traiasca in vizuini dintre cele mai primitive, chiar asa, niste biete gauri, cu o singura fereastra sau fara nici una; in timp ce instaritii isi construiau versiuni tot mai luxoase ale stravechilor locuinte. Numai ca povarnisuri potrivite pentru asemenea tuneluri mari si ramificate (sau smiale, cum le numeau ei) nu erau de gasit orisiunde, incat la ses, pe masura ce hobbitii se inmulteau, au inceput sa construiasca la suprafata pamantului. Ba mai mult, chiar si in regiunile deluroase si in satele mai vechi, cum erau Hobbiton sau Tirgupitit, sau in orasul de capetenie al Comitatului, Michel Delving, pe Colinele Albe, se inaltau acum multe case din lemn, caramida sau piatra. Acestea erau preferate in mod special de morari, fierari, sforari, carutasi si de altii de felul lor; caci si atunci cand aveau vagauni in care sa locuiasca, hobbitii se obisnuisera de multa vreme sa construiasca soproane si ateliere.






Lasa un comentariu
Recomanda, printeaza, adauga la Social networking :
Print | trimite prin yahoo messenger | add to del icio us | add to furl | add to google | |
Articole din aceeasi categorie :
Da,sunt elfi,spuse Frodo.Uneori pot fi Intalniti in Capatul Impadurit.Nu traiesc in Comitat, dar migreaza incoace primavara si toamna Elfii din Capatul Impadurit   | Ce jar in vatra purpurie! Un cantec   | Ah, mai bine il asteptam pe Gandalf, murmura Frodo Sa vina Gandalf   | Dorinta de a scoate Inelul din buzunar deveni atat de coplesitoare,incat incepu sa-si miste incet mana Frodo controlat de inel   | Drumul duce-n jos la vale Drumul   | Am auzit de tot felul de lucruri ciudate prin partea asta de lume Ce urmeaza   | acum se gaseau in Tara Tuc si, cotind spre sud-est, se indreptara spre tinutul Dealului Verde Tara Tuc   | Se auzira pasi departandu-se in josul Magurii Pasi   | A doua zi dimineata incarcara intr-o caruta restul de bagaje Plecare   | Tine-te de planul tau,insa ai grija mai mult decat oricand, mai ales de Inel Sfat   | Intr-o seara de vara,o veste uluitoare umplu hanurile Manunchiul de iedera si Dragonul Verde Seara de vara   | Trebuie sa plecati fara zarva si cat mai curand, ii sfatui Gandalf Cartea 1.III.Al treilea nu e de prisos   | Hai inauntru!striga el si, intinzand bratele amandoua,il salta pe inmarmuritul Sam Gandalf izbucneste   | Acum insa ar insemna sa pornesc in pribegie,sa fug dintr-o primejdie in alta primejdie, tragandu-le dupa mine Primejdia   | Sa gasesti Haul de la Capatul Lumii in strafundurile Muntelui de Foc,Orodruin,si acolo sa arunci Inelul Calea   | Multi din cei care traiesc merita sa moara,si unii dintre cei ce mor merita sa traiasca Moartea   | Aragorn, cel mai mare calator si vanator din evul acesta al lumii Aragorn   | Dorul dupa Inel s-a dovedit mai puternic decat teama lui de orci sau chiar de lumina Trecutul lui Bilbo   | Bilbo,iar nu faurarul,era cel menit a gasi Inelul Soarta inelului   | Din pacate,prea adevarat, consimti Gandalf.Dar mai era ceva la mijloc,cred eu,ce inca nu vezi Frodo si Gandalf   | Avea un prieten,Deagol, de aceeasi fire cu el,cu ochi mai ageri,dar nu la fel de iute si de vanjos Deagol   | Inelul,al lui este,si mare parte din puterea lui de odinioara a lasat-o sa treaca in el Inelul   | Literele sunt elfice, dintr-un alfabet stravechi,dar limba este aceea vorbita in Mordor Literele elfice   | El a avut Inelul asupra sa multi ani la rand si l-a folosit.Prin urmare s-ar putea sa treaca ceva timp pana va scapa de sub puterea lui Puterea inelului   | A gandit ca meritul era doar al lui si era foarte mandru Bilbo si inelul   | Gandalf se gandea la o alta primavara,in urma cu optzeci de ani Vrajitorul ganditor   | Dintre toate legendele pe care le auzise in anii copilariei lui,cel mai mult il tulburasera franturi de basme despre elfi Elfii   | cincizeci era o cifra pe care o considera intr-un fel semnificativa(sau de rau augur) 50 de ani   | Barfele nu s-au stins in noua zile,si nici in nouazeci si noua Cartea 1.II.Umbra trecutului   | Aaa,nu pe aceea pe care le-a spus-o gnomilor si a pus-o in carte,zise Frodo Povestea adevarata   |
Comentarii (0) :
Nu exista comentarii, dar poate ai putea sa ne ajuti si sa iti spui parerea despre articol.