Categoria : carti - Subcategoria : Fratia_inelului
Elfii din Capatul Impadurit
Elfii din Capatul Impadurit
- Elfi! exclama Sam cu o soapta ragusita. Elfi, stapane. Si aproape ca ar fi tasnit dintre copaci si s-ar fi repezit in directia vocilor, daca nu l-ar fi retinut ei.
- Da, sunt elfi, spuse Frodo. Uneori pot fi intalniti in Capatul Impadurit. Nu traiesc in Comitat, dar migreaza incoace primavara si toamna, parasindu-si meleagurile de dincolo de Dealurile Turnului. Le sunt recunoscator pentru asta. Voi n-ati vazut, dar Calaretul ala Negru s-a oprit chiar aici si se apucase sa se tarasca spre noi, si tocmai atunci s-a pornit cantecul. Cand a auzit vocile, a sters-o.

- Si elfii? intreba Sam, prea emotionat ca sa-si faca griji din pricina calaretului. Nu putem sa mergem sa-i vedem?
- Ascultati! Vin incoace, spuse Frodo. Nu trebuie decat sa asteptam. Cantecul se apropia. O voce clara se auzea mai puternica decat celelalte. Canta in limba frumoasa a elfilor, pe care Frodo o stia putin, iar ceilalti n-o cunosteau deloc. Insa sunetul ce se impletea cu melodia parea sa prinda contur in mintea lor sub forma de cuvinte pe care le intelegeau doar pe jumatate. lata care era cantecul, asa cum il pricepea Frodo:

Alba ca Zapada!Ah, Doamna curata!
Dinspre Asfintituri peste Mari Regina!
Ah, prin lumea noastra fata ta se-arata
Cand copacii-si suie crengile-n lumina!


Gilthoniel! Ah, plina-i, Gilthoniel, livada,
Limpezime-i totul, cantec si chemare!
Alba ca Zapada! Alba ca Zapada!
Intr-o alta tara, dincolo de Mare.

Ah, de ea tesute-s Anul fara Soare
Stelele, de mana ei si peste Fire,
Peste campii, sub vanturi prind acum sa zboare
Intr-o necuprinsa, alba inflorire.

Ah, Elbereth! Gilthoniel!Ca-ntr-o poveste
Celor de pe-aceste locuri ne apare ,
Stralucind lumina ta cereasca
Marile-Apusene, in roiuri stelare.

Cantecul se sfarsi.
- Astia-s Elfi Nobili! exclama Frodo uluit. Au pomenit numele lui Elbereth! Putini din semintia asta, cea mai balaie dintre toate, sunt vazuti vreodata in Comitat. N-au mai ramas multi in Pamantul de Mijloc, la rasarit de Marea cea Mare. Cu adevarat un noroc ciudat. Hobbitii ramasera la marginea drumului, in umbra. Nu trecu mult si elfii aparura pe drum, coborand spre vale.

Mergeau incet, iar hobbitii vazura cum le straluceste in par si-n ochi lumina stelelor. N-aveau lampase cu ei; cu toate acestea, in timp ce mergeau, un licar precum lumina lunii inainte sa rasara peste crestele dealurilor parea sa cada in jurul picioarelor lor. Inaintau in tacere si in clipa in care ultimul elf trecu prin dreptul hobbitilor, se rasuci, se uita drept la ei si izbucni in ras.






Lasa un comentariu
Recomanda, printeaza, adauga la Social networking :
Print | trimite prin yahoo messenger | add to del icio us | add to furl | add to google | |
Articole din aceeasi categorie :
Ce jar in vatra purpurie! Un cantec   | Ah, mai bine il asteptam pe Gandalf, murmura Frodo Sa vina Gandalf   | Dorinta de a scoate Inelul din buzunar deveni atat de coplesitoare,incat incepu sa-si miste incet mana Frodo controlat de inel   | Drumul duce-n jos la vale Drumul   | Am auzit de tot felul de lucruri ciudate prin partea asta de lume Ce urmeaza   | acum se gaseau in Tara Tuc si, cotind spre sud-est, se indreptara spre tinutul Dealului Verde Tara Tuc   | Se auzira pasi departandu-se in josul Magurii Pasi   | A doua zi dimineata incarcara intr-o caruta restul de bagaje Plecare   | Tine-te de planul tau,insa ai grija mai mult decat oricand, mai ales de Inel Sfat   | Intr-o seara de vara,o veste uluitoare umplu hanurile Manunchiul de iedera si Dragonul Verde Seara de vara   | Trebuie sa plecati fara zarva si cat mai curand, ii sfatui Gandalf Cartea 1.III.Al treilea nu e de prisos   | Hai inauntru!striga el si, intinzand bratele amandoua,il salta pe inmarmuritul Sam Gandalf izbucneste   | Acum insa ar insemna sa pornesc in pribegie,sa fug dintr-o primejdie in alta primejdie, tragandu-le dupa mine Primejdia   | Sa gasesti Haul de la Capatul Lumii in strafundurile Muntelui de Foc,Orodruin,si acolo sa arunci Inelul Calea   | Multi din cei care traiesc merita sa moara,si unii dintre cei ce mor merita sa traiasca Moartea   | Aragorn, cel mai mare calator si vanator din evul acesta al lumii Aragorn   | Dorul dupa Inel s-a dovedit mai puternic decat teama lui de orci sau chiar de lumina Trecutul lui Bilbo   | Bilbo,iar nu faurarul,era cel menit a gasi Inelul Soarta inelului   | Din pacate,prea adevarat, consimti Gandalf.Dar mai era ceva la mijloc,cred eu,ce inca nu vezi Frodo si Gandalf   | Avea un prieten,Deagol, de aceeasi fire cu el,cu ochi mai ageri,dar nu la fel de iute si de vanjos Deagol   | Inelul,al lui este,si mare parte din puterea lui de odinioara a lasat-o sa treaca in el Inelul   | Literele sunt elfice, dintr-un alfabet stravechi,dar limba este aceea vorbita in Mordor Literele elfice   | El a avut Inelul asupra sa multi ani la rand si l-a folosit.Prin urmare s-ar putea sa treaca ceva timp pana va scapa de sub puterea lui Puterea inelului   | A gandit ca meritul era doar al lui si era foarte mandru Bilbo si inelul   | Gandalf se gandea la o alta primavara,in urma cu optzeci de ani Vrajitorul ganditor   | Dintre toate legendele pe care le auzise in anii copilariei lui,cel mai mult il tulburasera franturi de basme despre elfi Elfii   | cincizeci era o cifra pe care o considera intr-un fel semnificativa(sau de rau augur) 50 de ani   | Barfele nu s-au stins in noua zile,si nici in nouazeci si noua Cartea 1.II.Umbra trecutului   | Aaa,nu pe aceea pe care le-a spus-o gnomilor si a pus-o in carte,zise Frodo Povestea adevarata   | Otho ar fi fost mostenitorul lui Bilbo daca acesta nu l-ar fi adoptat pe Frodo Testamentul   |
Comentarii (0) :
Nu exista comentarii, dar poate ai putea sa ne ajuti si sa iti spui parerea despre articol.