Categoria : carti - Subcategoria : Fratia_inelului
Un cantec
Ce jar in vatra purpurie!
Sub acoperis un pat ne-mbie.
Dar oboseala nu ne-apasa;
Inca zarim dincolo de casa

Un pom stingher, un colt de stanca
Pe care nu l-am vazut inca...
Iarba, floare, pomi sub cer,
Toate pier! Toate pier!

Dealuri, ape, cate-or fi,
Nu te-opri! Nu te-opri!
Inca mai pot sa ne astepte
La colt un drum, o poarta, trepte,

Azi inca neluate-n seama,
Pe care le-auzim cum cheama,
Poteci ascunse, suitoare,
Ce duc spre Luna, ori spre

Soare Mar, maces, alun, orice
Duca-se! Duca-se!
Baltii, vailor de lut, Un salut!
Un salut! Ramane casa.

Lumea mare Ne-asteapta.
Umbre pe carare,
Hotarul noptii dinadins e,
Cand toate stelele-s aprinse...

Apoi intorsi la pat, acasa
Iar lumea-n urma lor, ramasa!
Ceata, umbra, nori tarzii,
Vor pali! Vor pali!
Focul, cina, ceasuri dulci!
Sa te culci! Sa te culci!

Cantecul se sfarsi.
- Sa ne culcam! Sa ne culcam! canta Pippin cu o voce inalta.
- Sssst! il potoli Frodo. Parca iar aud copite! Se oprira locului si ramasera la fel de nemiscati ca si umbrele copacilor, ascultand. Se auzea tropait de copite pe drum, la oarecare distanta in urma, dar apropiindu-se incet si deslusit o data cu vantul. Repede si neauziti, cei trei se retrasera de pe drumeag si alergara in umbra deasa a stejarilor.

- Sa nu ne departam prea mult, sopti Frodo. Nu vreau sa fim vazuti, insa vreau sa vad daca-i tot un Calaret Negru.

- Prea bine, accepta Pippin. Numai nu uita de adulmecare. Copitele se apropiau. N-apucara sa gaseasca un ascunzis mai bun altul decat intunericul desisului; Sam si Pippin se tupilara in spatele unei buturugi mari; in schimb, Frodo se tari cativa pasi indarat spre drum. Se zarea, cenusie si palida, o fasie de lumina ce se stingea printre copaci.

Deasupra, stelele se inghesuiau pe cerul intunecat, luna insa nu era. Tropaitul inceta. Incordandu-si privirile, Frodo zari ceva negru traversand spatiul mai luminos dintre doua trunchiuri si oprindu-se. Parea sa fie umbra neagra a unui cal, iar in fata ei o umbra mai mica. Umbra neagra se oprise foarte aproape de locul unde parasisera ei drumeagul, si acum se legana usor intr-o parte si-n alta. Frodo avu impresia ca o auzea cum adulmeca. Umbra se apleca spre pamant, apoi incepu sa se taraie in directia lui. Inca o data, dorinta de a-si strecura Inelul pe deget il cuprinse pe Frodo; de data asta era chiar mai puternica decat prima data.

Atat de puternica, incat, inainte sa-si dea seama de ce se intampla, mana i se furisa in buzunar. Insa in aceeasi clipa se auzi un zvon de cantec si raset amestecate laolalta. Voci limpezi se inaltau si se strangeau in aerul luminat de stele. Umbra neagra se ridica si se retrase. Se urca in spinarea calului intunecat si dadu impresia ca dispare dincolo de drum, in intunericul de pe partea cealalta. Frodo indrazni sa respire.






Recomanda, printeaza, adauga la Social networking :
Print | trimite prin yahoo messenger | add to del icio us | add to furl | add to google | |
Articole din aceeasi categorie :
Da,sunt elfi,spuse Frodo.Uneori pot fi Intalniti in Capatul Impadurit.Nu traiesc in Comitat, dar migreaza incoace primavara si toamna Elfii din Capatul Impadurit   | Ah, mai bine il asteptam pe Gandalf, murmura Frodo Sa vina Gandalf   | Dorinta de a scoate Inelul din buzunar deveni atat de coplesitoare,incat incepu sa-si miste incet mana Frodo controlat de inel   | Drumul duce-n jos la vale Drumul   | Am auzit de tot felul de lucruri ciudate prin partea asta de lume Ce urmeaza   | acum se gaseau in Tara Tuc si, cotind spre sud-est, se indreptara spre tinutul Dealului Verde Tara Tuc   | Se auzira pasi departandu-se in josul Magurii Pasi   | A doua zi dimineata incarcara intr-o caruta restul de bagaje Plecare   | Tine-te de planul tau,insa ai grija mai mult decat oricand, mai ales de Inel Sfat   | Intr-o seara de vara,o veste uluitoare umplu hanurile Manunchiul de iedera si Dragonul Verde Seara de vara   | Trebuie sa plecati fara zarva si cat mai curand, ii sfatui Gandalf Cartea 1.III.Al treilea nu e de prisos   | Hai inauntru!striga el si, intinzand bratele amandoua,il salta pe inmarmuritul Sam Gandalf izbucneste   | Acum insa ar insemna sa pornesc in pribegie,sa fug dintr-o primejdie in alta primejdie, tragandu-le dupa mine Primejdia   | Sa gasesti Haul de la Capatul Lumii in strafundurile Muntelui de Foc,Orodruin,si acolo sa arunci Inelul Calea   | Multi din cei care traiesc merita sa moara,si unii dintre cei ce mor merita sa traiasca Moartea   | Aragorn, cel mai mare calator si vanator din evul acesta al lumii Aragorn   | Dorul dupa Inel s-a dovedit mai puternic decat teama lui de orci sau chiar de lumina Trecutul lui Bilbo   | Bilbo,iar nu faurarul,era cel menit a gasi Inelul Soarta inelului   | Din pacate,prea adevarat, consimti Gandalf.Dar mai era ceva la mijloc,cred eu,ce inca nu vezi Frodo si Gandalf   | Avea un prieten,Deagol, de aceeasi fire cu el,cu ochi mai ageri,dar nu la fel de iute si de vanjos Deagol   | Inelul,al lui este,si mare parte din puterea lui de odinioara a lasat-o sa treaca in el Inelul   | Literele sunt elfice, dintr-un alfabet stravechi,dar limba este aceea vorbita in Mordor Literele elfice   | El a avut Inelul asupra sa multi ani la rand si l-a folosit.Prin urmare s-ar putea sa treaca ceva timp pana va scapa de sub puterea lui Puterea inelului   | A gandit ca meritul era doar al lui si era foarte mandru Bilbo si inelul   | Gandalf se gandea la o alta primavara,in urma cu optzeci de ani Vrajitorul ganditor   | Dintre toate legendele pe care le auzise in anii copilariei lui,cel mai mult il tulburasera  franturi de basme despre elfi Elfii   | cincizeci era o cifra pe care o considera intr-un fel semnificativa(sau de rau augur) 50 de ani   | Barfele nu s-au stins in noua zile,si nici in nouazeci si noua Cartea 1.II.Umbra trecutului   | Aaa,nu pe aceea pe care le-a spus-o gnomilor si a pus-o in carte,zise Frodo Povestea adevarata   | Otho ar fi fost mostenitorul lui Bilbo daca acesta nu l-ar fi adoptat pe Frodo Testamentul   |
Nu exista comentarii, dar poate ai putea sa ne ajuti si sa iti spui parerea despre articol.