Categoria : credinta - Subcategoria : povestiri-cu-morala
Arca lui Noe
Arca lui Noe - O povestire moderna
Domnul a spus lui Noe: "Peste sase luni am sa fac sa ploua peste întregul pamant pana cand toti cei rai vor fi înnecati de ape. As vrea însa sa salvez cativa oameni si cate o pereche din fiecare soi de animale de pe pamant. Iti poruncesc sa construiesti o corabie!" Printr-un tuiger de lumina Noe a primit toate plansele si speciticatiile proiectului ambarcatiunii.
"Bine!", a zis Noe, tremurand înca de frica tinand plansele în mana.
"Sase luni si va începe ploaia", a tunat din nou vocea Domnului. "Ar fi bine sa te apuci de lucru".
Cele sase luni trecura repede.
Norii au început sa se îngramadeasca la orizont si primele picaturi de ploaie au si început sa cada. Domnul a vazut cum Noe statea în curte plangand.
Nici urma de arca.
"Noe!" a strigat Domnul. "Unde este arca?" Un fulger cazu langa picioarele lui Noe, pentru a sublinia seriozitatea întrebarii.
"Doamne, Te rog sa ma lerti", se ruga Noe. "Am facut tot ce am stiut, dar am avut mari probleme. In primul rand mi-a trebuit o autorizatie de constructie pentru corabie si planuri care sa respecte codurile locale. Asa ca a trebuit sa angajez un inginer ca sa-mi refaca întregul proiect. Apoi, am intrat într-o adevarata batalie cu autoritatile înjurul subiectului instalatiei de stingere a incendiilor. Apoi, vecinii s-au plans ca violam regulile arhitecturale ale orasului construind o corabie în curtea casei, asa ca mi-a trebuit o dispensa din partea comisiei de arhitectura, a orasului.
Am dat apoi de o alta problema cu aprovizionarea lemnului pentru corabie, pentru ca lemnul indicat de proiect provenea din copaci interzisi sa fie taiati, pentru a nu distruge ultimele bufaite patate, specie pe cale de disparitie. Dulgherii au format un sindicat si au început o greva. A trebuit sa port interminabile negocieri cu Comisia Nationala a Fortelor de Munca si Sindicate pana ce au pus mana pe ferestrau si ciocan. Avem acum abia 16 dulgheri angajati.

Am început sa adun animalele, dar am dat peste un grup ce lupta pentru drepturile animalelor. Obiectia lor principala era ca voiam sa salvez numai cate o pereche din fiecare soi.
Apoi am dat de necazuri cu comisia protectiei mediului înconjurator, care îmi cerea sa completez o declaratie asupra impactului potopului planificat de Tine Doamne asupra mediului înconjurator. Inginerii lor îmi cereau o harta cu aria de extindere a zonei inundabile. Le-am trimis un glob.
Sa nu-ti mai spun Doamne de cei de la taxe. Au vrut sa ma aresteze ca intentionam sa evit plata taxelor plecand din tara cu corabia. Chiar acum am primit o scrisoare de la ei prin care îmi cer o suma enorma de platit.
"Nu cred Doamne ca voi putea termina arca în urmatorui an", se vaita bietul Noe.
Cerul începu sa se însenineze brusc. Soarele straiuci din nou pe bolta. Un curcubeu se arcui peste întinderea orizontului. Noe se uita uimit si zambi. "Vrei sa spui, Doamne, ca n-ai sa distrugi pamantul?"
"Ai gresit Noe! Fiind Domnul întregului Univers am unele avantaje. Voi distruge întregul pamant, cu ceva mult mai rau decat potopul. Ceva inventat însusi de om."
"Cu ce Doamne?", a întrebat Noe uimit.
Dupa o lunga pauza, Domnul a spus;
"Cu guvernul".


Lasa un comentariu
Recomanda, printeaza, adauga la Social networking :
Print | trimite prin yahoo messenger | add to del icio us | add to furl | add to google | |
Articole din aceeasi categorie :
Ghinda si dovleacul (C.C.C)   | Cine crede in Mos Craciun? (Cucu Cosmina)   | O legenda norvegiana Tacerea lui Dumnezeu   | o lectie de generozitate Lectia de generozitate   | Doi prieteni se intalnesc intr-un bar, la o cafea. Deprimat, unul dintre ei incepu sa se descarce, povestind despre toate preocuparile sale... Un weekend luminos   | Doi ingeri calatori s-au oprit sa petreaca o noapte in casa unei familii bogate. Oamenii aceia erau nepoliticosi si nu i-au lasat pe ingeri sa doarma in camera de oaspeti a vilei... Ingeri calatori   | Am cautat iubirea ca pe-o cetate sfanta ca pe un cer de cantec in lumea de dureri. Iubirea   | Inca o zi ...obisnuita, in care realitatea nu ezita nici o clipa sa ma faca sa uit de asteptarile si visele mele ... Asteptand zambetul iubirii   | Puteti instala DRAGOSTE? Service tehnic   | Intotdeauna am crezut ca viata ar trebui sa aiba o semnificatie. Nu neaparat in fiecare moment al zilei... In cautarea unui rost in viata   | M-am trezit intr-o dimineata devreme, ca sa admir rasaritul soarelui. Ah, frumusetea creatiei lui Dumnezeu nu poate fi redata in cuvinte! Ma iubesti cu adevarat   | A fost odata ca niciodata, un om .Traia singur printre multi asemeni lui... Ai nevoie de un stapan   | niciodata nu e prea tarziu sa faci o fapta buna O fapta buna   | O legendă povesteşte despre o dispută intre zei. După cum se ştie fiecare zeu incarna virtuţile sau pasiunile omeneşti ... Legenda calmului   | Marea era starnita de vanturi si ploaie si astfel o barca cu cei din ea s-a rasturnat. Naufragiatul   | Extrase din Istorioare duhovnicesti Pacat si pedeapsa   | asa se va purta si El cu noi. Dupa cum ne purtam cu Dumnezeu   | S-a petrecut la Londra. Intr-o zi un copil de numai doi anisori s-a pierdut in marea metropola. Copilul pierdut   | Se spune ca odata, doi calugari au vrut sa treaca peste un rau nu prea adanc, dar peste care nu se afla nici un pod. Cei doi calugari   | Dupa ce a trait o viata plina de egoism, in care nu s-a gandit decat la el, nepasandu-i de cei din jur, un om a ajuns in iad. A doua sansa   | Demult, traia într-un sat un brutar renumit pentru painea sa. Dar, intr-o zi, lui i se paru ca sunt cam usoare bucatile Vinovatul dovedit   | Intr-o scoala de la tara, la ora de religie, un copil l-a intrebat pe preot Omul milostiv   | Petre Lascau - Intre zambat si suspin Fereastra   | Munca este singura placere. Singurul lucru care m-a tinut în viata si care mi-a facut-o sa merite sa fie traita a fost munca. Nefericirea bogatiei   | Constiinta este un obiect triunghiular ascutit care locuieste în interiorul meu. Constiinta   | Un scriitor crestin american a publicat o Autobiografie în cinci capitole scurte Ispita   | Petre Lascau:'Intre zambet si suspin' Papa în cer   | Cei ce vor sa intre aici au nevoie de 1000 de puncte O mie de puncte   | Probabil ca cel mai grav handicap de care suferim este subaprecierea fiintei umane Ceea ce este cu adevarat important   | Zi de vara peste întinsele preerii. Autobuzul opintea pe o sosea cu prea multe gropi Cadoul   |
Comentarii (1) :
Nume: george
Email: frumusel_3000@yahoo.com
Comentariu: mama , ce adancit eram in poveste ...cand deodata... :)))) prea tare =))