Categoria : credinta - Subcategoria : povestiri-cu-morala
Disimularea - Caracterul conteaza de mark rutland
DISIMULAREA
Disimularea este actiunea de a face sa nu parem exact cum suntem in realitate. Aceasta este poate cea mai comuna criza a credintei pentru credinciosul obisnuit din Apus.
Conversatiile usoare si voiosia unor glume bune intre cei ce trandaveau prin curte dezminteau tragedia care avea loc inlauntru. Acest lucru a facilitat pescarului voinic sa stea nebagat in seama, sprijinit de zidul casei marelui preot. Era un lucru nebunesc pentru el sa se gaseasca acolo. Daca L-au arestat pe Insusi Isus, urmasii Sai erau intr-un si mai mare pericol.
Dar el n-a putut sa stea deoparte. Incurcat, dezorientat si aproape zapacit, el a urmat mizerabila trupa a garzilor templului de la Muntele Maslinilor pana la fortareata Antonia si apoi pana in acest loc sinistru. Ar trebui sa plece. Ce putea face el aici? Si totusi parca ceva il lega sa ramana pe loc.
Odata cu lasarea serii asupra lui, intocmai ca o mana umeda si rece, Petru a simtit un fior pe spate si si-a strans mai tare pe el vestmintele. Se uita la torta palpaitoare din rezidenta lui Caiafa. Izbucnirile si strigatele care razbateau cand si cand dinlauntru il umpleau de frica si groaza. Soldatul de straja impreuna cu cativa prieteni buni si niste soldati plictisiti stateau in apropierea jaratecului incandescent. Focul il atragea pe Petru ca un magnet. Nu la mult timp dupa aceea mainile lui masive se incalzeau de la carbunii care radiau caldura.
“Uite pe unul din oamenii aceia,” a intrerupt vocea unei tinere sirul gandurilor lui sumbre. “Omul acela vanjos este unul din urmasii lui Isus.”
De partea cealalta a focului o adolescenta putintica la trup si-a indreptat degetul ei delicat direct spre punctul dintre ochii lui. Intristarea si preocuparea fata de soarta Invatatorului s-au risipit deodata, fiind inlocuite de un val de frica. Parca era dezbracat in fata tuturor. Oare asa trebuia sa sfarseasca? Denuntat, intr-o curte plina de umbre, de catre o simpla slujitoare?

Soldatii din jurul sau s-au miscat. Treziti intr-o oarecare masura la realitate, si au intors ochii spre figura colturoasa care se bucura de caldura focului lor. Petru a simtit pe loc ca in doar cateva momente situatia poate deveni foarte periculoasa. Atatarea acestor lupi ii putea fi fatala. A inceput sa se blesteme si sa se jure, “Va spun, nici nu-l cunosc pe acest Isus. Nu-l cunosc pe omul de care vorbiti!”
Acum, indiferent cat de aproape era de foc, Petru nu parea sa se mai incalzeasca. Cu siguranta ca aceasta curte era cea mai friguroasa din intregul Israel in aceasta noapte blestemata. (Vezi Matei 26:69-75).
Multi crestini nu vor fi ispititi sa se lepede de Hristos in fata unui pluton de executie. Foarte putini, relativ vorbind, vor ajunge sa fie supusi torturilor pentru a nega numele Sau. De mult mai multe ori credinciosii de astazi is vor calca loialitatea fata de Hristos printr-o tacere, printr-o clatinare din cap sau printr-un semn smecheresc cu ochiul. “Nu-L cunosc,” este disimularea subtila a colaborationistului. Fatarnicul pretinde ca este ce nu este de fapt. Cei compromisi, lipsiti de curajul convingerilor proprii, vor nega ca sunt cine sunt.
"Da" al vostru sa fie "da", si "nu" sa fie "nu," spune Biblia. (Vezi Matei 5:37, Iac.5:12). Acest lucru ar putea foarte bine sa insemne sa spui da lui Isus cand acest lucru te va costa scump, si sa spui nu lumii chiar cand acest lucru nu este deloc popular. Rareori vei fi ispitit sa te lepezi categoric, ci mai degraba sa faci compromisuri subtile. Disimularea publica fina este sicriul impodobit si catifelat al credintei indraznete si dinamice.


Lasa un comentariu
Recomanda, printeaza, adauga la Social networking :
Print | trimite prin yahoo messenger | add to del icio us | add to furl | add to google | |
Articole din aceeasi categorie :
Ghinda si dovleacul (C.C.C)   | Cine crede in Mos Craciun? (Cucu Cosmina)   | O legenda norvegiana Tacerea lui Dumnezeu   | o lectie de generozitate Lectia de generozitate   | Doi prieteni se intalnesc intr-un bar, la o cafea. Deprimat, unul dintre ei incepu sa se descarce, povestind despre toate preocuparile sale... Un weekend luminos   | Doi ingeri calatori s-au oprit sa petreaca o noapte in casa unei familii bogate. Oamenii aceia erau nepoliticosi si nu i-au lasat pe ingeri sa doarma in camera de oaspeti a vilei... Ingeri calatori   | Am cautat iubirea ca pe-o cetate sfanta ca pe un cer de cantec in lumea de dureri. Iubirea   | Inca o zi ...obisnuita, in care realitatea nu ezita nici o clipa sa ma faca sa uit de asteptarile si visele mele ... Asteptand zambetul iubirii   | Puteti instala DRAGOSTE? Service tehnic   | Intotdeauna am crezut ca viata ar trebui sa aiba o semnificatie. Nu neaparat in fiecare moment al zilei... In cautarea unui rost in viata   | M-am trezit intr-o dimineata devreme, ca sa admir rasaritul soarelui. Ah, frumusetea creatiei lui Dumnezeu nu poate fi redata in cuvinte! Ma iubesti cu adevarat   | A fost odata ca niciodata, un om .Traia singur printre multi asemeni lui... Ai nevoie de un stapan   | niciodata nu e prea tarziu sa faci o fapta buna O fapta buna   | O legendă povesteşte despre o dispută intre zei. După cum se ştie fiecare zeu incarna virtuţile sau pasiunile omeneşti ... Legenda calmului   | Marea era starnita de vanturi si ploaie si astfel o barca cu cei din ea s-a rasturnat. Naufragiatul   | Extrase din Istorioare duhovnicesti Pacat si pedeapsa   | asa se va purta si El cu noi. Dupa cum ne purtam cu Dumnezeu   | S-a petrecut la Londra. Intr-o zi un copil de numai doi anisori s-a pierdut in marea metropola. Copilul pierdut   | Se spune ca odata, doi calugari au vrut sa treaca peste un rau nu prea adanc, dar peste care nu se afla nici un pod. Cei doi calugari   | Dupa ce a trait o viata plina de egoism, in care nu s-a gandit decat la el, nepasandu-i de cei din jur, un om a ajuns in iad. A doua sansa   | Demult, traia într-un sat un brutar renumit pentru painea sa. Dar, intr-o zi, lui i se paru ca sunt cam usoare bucatile Vinovatul dovedit   | Intr-o scoala de la tara, la ora de religie, un copil l-a intrebat pe preot Omul milostiv   | Petre Lascau - Intre zambat si suspin Fereastra   | Munca este singura placere. Singurul lucru care m-a tinut în viata si care mi-a facut-o sa merite sa fie traita a fost munca. Nefericirea bogatiei   | Constiinta este un obiect triunghiular ascutit care locuieste în interiorul meu. Constiinta   | Un scriitor crestin american a publicat o Autobiografie în cinci capitole scurte Ispita   | Domnul a spus lui Noe: Arca lui Noe   | Petre Lascau:'Intre zambet si suspin' Papa în cer   | Cei ce vor sa intre aici au nevoie de 1000 de puncte O mie de puncte   | Probabil ca cel mai grav handicap de care suferim este subaprecierea fiintei umane Ceea ce este cu adevarat important   |
Comentarii (0) :
Nu exista comentarii, dar poate ai putea sa ne ajuti si sa iti spui parerea despre articol.