Munca in strainatate

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)

Tot mai multi romani aleg sa-si vanda forta de munca in strainatate. Prefera sa-si asume toate riscurile, decat sa indure saracia si lipsa de perspective din tara. Au ajuns sa fie peste doua milioane, astfel ca putem vorbi de un adevarat exod al fortei romanesti de munca.

Romanii prefera sa munceasca in strainatate pentru simplul motiv ca acolo castiga mai multi bani decat ar putea obtine in tara, bani care ii ajuta sa iasa din saracie. Pentru unii dintre ei, munca peste hotare reprezinta singura alternativa la somaj. In plus, ridicarea vizelor infiintarea in 2002 a Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca, institutie de stat care trimite forta de munca romaneasca in strainatate pe baza unor acorduri interguvernamentale, a insemnat pentru romani garantia unei oferte serioase.
Salariu in tara cat bacsisul intr-o saptamana afara
Romanii care au lucrat in strainatate mai multi ani, daca n-au avut probleme in familie, dupa intoarcerea acasa au mari probleme de readaptare. Nicu a emigrat in Italia prin 2000, ca sa faca rost de bani de casa.
“Daca stau in Romania, imbatranesc si tot n-o sa am casa mea”, spunea inainte sa plece. Cu ajutorul unei cunostinte, si-a gasit de lucru la o firma de calculatoare. Castiga peste 1.000 de euro si era multumit. Trimitea acasa cat putea. Ar fi fost si mai multumit daca ar fi putut sa-si duca acolo si sotia cu copilul.
Dar Maria nu voia sa plece din tara. La un moment dat, firma pentru care lucra a dat faliment. Familia il chema mereu acasa si, cum ii era si lui dor de ai lui, a decis sa se reintoarca. “Cu experienta de acolo, nici nu-mi imaginam ca in Romania n-o sa gasesc un serviciu asemanator, platit cu cel putin 500 de dolari.” Insa, o data reintors, nu si-a gasit un serviciu la salariul pe care-l visa.
Experienta din Occident nu compensa lipsa facultatii, iar salariile din Romania nu erau atat de mari ca dincolo. 250 de dolari a fost salariul maxim pe care i l-a oferit managerul unei firme importante in domeniu. Initial, astfel de cifre i s-au parut de-a dreptul umilitoare.
Ii venea greu sa inteleaga ca munca lui valoreaza aici atat de putin. Pentru ca nu concepea sa se angajeze pe un salariu atat de mic, a stat un an pe bara. Si pe masura ce timpul a trecut, i-au scazut si pretentiile. In cele din urma a acceptat sa se angajeze pe un salariu de 200 de dolari.

Cine pleaca
Daniela Nicoleta Andreescu, directorul Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca, spune ca “mai mult de jumatate dintre persoanele care au inceput sa se adreseze inca de la infiintarea Oficiului nu lucrasera niciodata in strainatate”. Pe de alta parte, “cei care mai avusesera contracte de munca peste granita au dorit sa lucreze in continuare in mod legal, intrucat se obisnuisera cu standardele de munca ridicate si, bineinteles, cu un salariu lunar mult mai mare decat l-ar fi avut in Romania, daca ar fi muncit in acelasi domeniu”.
De pilda, lucratorii romani in constructii, care au avut experienta muncii in Israel, au dorit in continuare sa lucreze legal fie pe teritoriul aceluiasi stat, fie in Spania sau Germania. In aceeasi situatie s-au aflat si cei care lucrasera ilegal, de pilda, in Germania sau Italia; acestia s-au intors in Romania tocmai pentru a obtine un contract de munca legal, intrucat experienta ilegala le-a demonstrat ca peste hotare se poate castiga foarte bine, insa conditia primordiala pentru a li se respecta drepturile lor este aceea de a avea un statut legal. Profilul lucratorilor romani difera foarte mult in functie de tara de destinatie si de contractul de munca.

Domeniile preferate
Directoarea OMFM spune ca forta de munca romaneasca este foarte apreciata pe piata externa, dovada numarul ofertelor de munca care a crescut de la an la an: “Romania a inregistrat o cerere foarte mare pentru meserii calificate in diverse domenii, cele mai solicitate fiind:
gastronomia si turismul (ospatari, bucatari, barmani, cameriste, receptioneri);
domeniul industrial si constructii (meserii care necesita anumite specializari)
industria alimentara (se cauta macelari romani, care apoi sunt instruiti pentru a se adapta la tehnologia utilizata in abatoarele de pe piata externa);
domeniul sanitar (asistente medicale si medici);
domeniul agricol – pentru munci necalificate, dar si lucratori romani specializati in viticultura, pomicultura, agricultori si lucratori calificati in culturi de camp si legumicultura, crescatori de animale”.
Femeile, mai constiincioase
Femeile nu obtin contracte de munca numai in agricultura (la capsune) sau in domeniul sanitar (ca asistente medicale), ci si in gastronomie, turism, prestari servicii etc. La cules de capsune au fost preferate pentru ca sunt mai constiincioase decat barbatii, iar asistentele din Europa de Est se cauta, in general, pe piata fortei de munca din Vest pentru pregatirea lor de inalta calitate.
Ca un amanunt interesant, pana la integrarea Poloniei in Uniunea Europeana, asistentele poloneze dominau acest sector al ofertelor de munca, iar acum stafeta a fost preluata de Romania, tocmai pentru ca asistentele noastre sunt foarte bine pregatite profesional.
Asistentele medicale sunt platite in Italia cu 1.000 de euro, iar in SUA si Marea Britanie cu 5.000 de euro, in conditiile in care asistentele de pe langa medicul de familie primesc salariul minim pe economie (2.800.000 de lei), iar cele din spital cu unu-doua milioane mai mult.

Avem de-a face cu un exod?
Fenomenul ia amploare, putandu-se vorbi chiar de un adevarat exod al fortei de munca romanesti. Ca urmare, Guvernul a luat decizia infiintarii Departamentului Munca in strainatate, in cadrul Ministerului Muncii, si a unor posturi de atasati pe probleme de munca, la ambasadele Romaniei din Italia, Spania, Germania, Israel si Germania.
Mai mult de doua milioane de romani lucreaza in afara granitelor tarii legal, dar si ilegal (conform datelor furnizate de Doru Frunzulica, secretar de stat si seful Departamentului Munca in strainatate), ceea ce inseamna mai mult de un sfert din forta de munca activa ocupata si peste o treime din numarul total al salariatilor.

Romanii se adapteaza usor
Orice meserie calificata presupune cunoasterea limbii tarii de destinatie, ceea ce denota un nivel de pregatire mai ridicat. De asemenea, stabilirea temporara in scop de munca intr-o alta tara presupune adaptarea la noi tehnici de lucru si respectarea unor norme de munca, sociale si economice.
Cu alte cuvinte, elementul-cheie al profilului lucratorului roman e capacitatea sa ridicata de adaptare. Si se pare ca romanii se si straduiesc sa-si multumeasca patronii straini. Conform legislatiei comunitare, dupa integrarea Romaniei in UE, romanilor ar trebui sa li se permita sa lucreze in toate domeniile, in orice tara membra, fara a avea nevoie de permis de munca, iar doritorii pot beneficia de asigurare medicala.
Totusi, integrarea in Uniune nu va liberaliza imediat accesul romanilor pe piata de munca, fiindca statele “veterane” ale UE pot restrictiona accesul romanilor pe piata muncii pe o perioada de sapte ani dupa integrare, din cauza perioadei de tranzitie solicitata Romaniei (de doi pana la sapte ani).

Certeze – Beverly HilLs de Satu Mare
Daca ai colindat Maramuresul si ai ajuns in comuna Certeze, cu siguranta ai fost uimita de puzderia de vile, demna mai degraba de cartierul rezidential al unui oras si nu de un sat.
La Certeze, vilele au crescut precum ciupercile inca din anii ’90, de cand satenii au plecat la lucru in Germania, Spania, Portugalia. Cu banii castigati, oamenii si-au ridicat case, si-au cumparat masini si si-au deschis firme. De altfel, in comuna sunt inregistrate peste 123 de asociatii familiale si 11 firme, unele cu cifre de afaceri de multe miliarde lei.

Romanii care lucreaza in Spania si Italia vor beneficia de protectie sociala. De curand, guvernul roman a demarat o campanie de obtinere din partea statelor spaniol si italian a drepturilor de protectie sociala pentru muncitorii romani. Atat romanii care lucreaza in Spania, cat si spaniolii care muncesc in Romania vor beneficia de concedii de boala, indemnizatii de maternitate sau pentru cresterea copilului, ajutoare sociale sau dreptul de pensie, in functie de perioada si contributia la sistemul asigurarilor sociale. In plus, vizele de lucru pentru Spania pe o perioada de pana la sase luni vor fi desfiintate.
Se migreaza pe capete, indiferent de regiunea istorica
Daca la inceputul anilor 1990 plecarile la munca in strainatate se faceau in special din judetele de la granita cu Serbia si Ungaria, ulterior s-a accentuat fenomenul de migrare din judete de interior, sustine sociologul Valentina Marinescu. Initial, numarul curajosilor a fost mai mic, dar pe masura ce rezultatele muncii peste hotare au inceput sa se vada in vile, masini straine, prosperitate, locuitorii unor sate intregi au plecat sa caute de lucru in afara tarii. Astfel, in sate au ramas numai femeile, copiii si batranii, care, in lipsa barbatilor, sunt nevoiti sa plateasca muncitori cu ziua. Presa a semnalat situatii dintre cele mai bizare aparute ca urmare a exodului de forta de munca. Spre exemplu, in satele din Vrancea, in aceasta vara nu a avut cine sa coseasca fanul necesar pentru hranirea animalelor pe timp de iarna.

In lipsa barbatilor, localnicii au apelat la lucratori cu ziua din Republica Moldova. Si situatia de acolo se intalneste in foarte multe zone ale tarii. Statisticile OMFM pe anul in curs arata ca au plecat romani din toate provinciile istorice, dar mai cu seama din Transilvania, unde, se stie, oamenii sunt vrednici si buni meseriasi.
Statistica oficiala contrazice oarecum opinia generala, potrivit careia Moldova – unde cotele saraciei sunt mai ridicate decat in restul tarii – ar fi principala regiune care furnizeaza brate de munca pentru strainatate.
Totodata se observa o oarecare preferinta a romanilor din anumite regiuni pentru unele tari. Astfel, romanii din județele Covasna, Harghita si Mures prefera sa munceasca in Ungaria si Austria (pentru ca vorbesc limba maghiara sau germana), cei din Moldova opteaza pentru Italia si Turcia, cei din Maramures se duc in Franta, iar cei din Teleorman – in Spania. De asemenea, se observa ca romanii ajung mai usor in tarile din sudul Europei.
Consecinte negative in plan social si psihologic
Daca veniturile cresc in familiile in care un parinte pleaca la munca in strainatate, se pare ca apar probleme in relatiile de cuplu si in cele cu copiii. Viata de familist la distanta duce la destramarea cuplurilor, la pierderea controlului asupra copiilor lasati in seama rudelor, la rabufnirea unor conflicte in stare latenta.
De obicei, barbatul e cel care pleaca, iar femeia ramane in tara. Femeia isi asuma singuratatea, se izoleaza de grupul de prieteni si refuza orice alte relatii. Si asta, in timp ce el cam uita sa dea semne de viata. Daca este si mama, tine casa, e si tata pentru copii, merge si la serviciu. Uneori clacheaza, iar pana la despartire nu mai e decat un pas.
In cazul copiilor separati cu anii de parinti, consecintele in plan psihologic sunt grave. Copiii manifesta tulburari psihice, efectele separarii de parinti depinzand mult de varsta lor in momentul despartirii. La Centrul de Sanatate Mintala din Suceava, se prezinta lunar la consultatii circa 20-25 de copii cu tulburari psihice.

Sefa acestui centru, Elena Merticariu, medic primar in neurologie si psihiatrie infantila, a observat ca la copiii de varste mici, in special la cei din mediul rural, se instaleaza tulburari emotionale, devin anormal de fricosi si timizi, au somnul agitat si cosmaruri. La cei mai mari de zece ani (mai ales din mediul urban), s-au observat tulburari de conduita care se manifesta prin comportament agresiv fizic si verbal, minciuna, abuz de alcool, fumat, absente si rezultate slabe la scoala. Copiilor ai caror parinti sunt plecati in strainatate la lucru, li se dau sume mari de bani de buzunar, care ii propulseaza in grupuri de copii cu probleme de comportament si chiar de delincventa in- fantila.

Medicii recomanda parintilor care urmeaza sa plece o perioada mai lunga, sa mentina o legatura stransa cu copiii. Dr. Merticariu a exemplificat cu cazul unei fetite de zece ani, lasata in grija unei bunici de peste 80 de ani, care, dupa plecarea mamei in strainatate “plangea mult, se izola de alti copii, nu manca si nu dormea bine. Mama nu a tinut o legatura stransa cu fetita, pe care nu o mai vazuse de la trei ani”.
Potrivit medicului citat, aproape toti copiii care au parintii plecati la lucru si care s-au adresat Centrului au o stare permanenta de ingrijorare, traiesc cu frica sa nu li se intample ceva rau parin-tilor, devin retrasi, plang usor si isi pierd interesul pentru joaca, iar in cazuri mai severe capata ticuri. Pentru mamele care-si lasa copiii in grija altora in perioada in care sunt plecate la lucru in strainatate, efectul separarii este mult mai dramatic, iar despartirea de mame este considerata de unii copii drept un abandon.

avantaje.ro

inele de logodna
Google-Translate-Romanian to En Google-Translate-Romanian to French Google-Translate-Romanian to German Google-Translate-Romanian to Italian Google-Translate-Romanian to Spanish Google-Translate-Romanian to PT
Powered by

Autor: Florin Olaru


Pentru probleme tehnice folositi pagina de

Nici un comentariu la articolul Munca in strainatate

  1. Admin says:

    Lasa un comentariu daca ti-a placut articolul.

  2. alecu frusina says:

    buna zioa ami caut un loc de munca an agricultura si eu si sotul meu an strainatate spania olanda su grecia vb bn toate linbile ne puteti contacta la tel.0721061153 va multumesc

  3. pana mariana says:

    [[-O<] da Doamne sa ne gasim de munca afara

  4. Negrea Ioan says:

    Caut de lucru in agricultura, ingrijesc batrani in strainatate. Mentionez ca stiu limba italiana foarte bine.

Lasa un comentariu