|
Categoria : mamici-copii - Subcategoria : preconceptie
|
Sexualitatea si sarcina
Psihicul femeii insarcinate este unul deosebit de sensibil. Asteptarea unui copil reprezinta o bulversare a vietii de cuplu, mai ales a celei sexuale. Sarcina este adesea o ocazie de a experimenta alte modalitati de a face dragoste si de a imbogati viata in doi. Cu toate ca exista credinta ca, odata cu instalarea graviditatii, viata sexuala trebuie sa inceteze, aceasta decizie se ia de fiecare femeie in parte in functie de dorinta si de caracteristicile sale fiziologice. Este de dorit ca in timpul sarcinii sa existe o viata sexuala buna, deoarece poate procura partenerilor si viitorilor parinti momente de comunicare foarte importante. In caz de sarcina normala si in absenta riscului de nastere prematura, nimic nu impiedica cuplul sa aiba contacte sexuale pana foarte aproape de momentul nasterii. Intr-adevar, penetrarea nu prezinta nici un risc pentru fat (care se afla la adapostul sacului amniotic), iar contractiile uterine produse de orgasm nu declanseaza travaliul.
Fricile din timpul sarcinii
Pe parcursul sarcinii, retinerile psihologice pot altera sexualitatea cuplului. Unii barbati continua sa-si doreasca partenera, dar o simt coplesita de sarcina, altii considera maternitatea incompatibila cu sexualitatea. Spre deosebire de partenerul sau, femeia isi vede corpul transformandu-se. Pot sa apara incertitudini si greutati, mai ales cand este vorba de o prima sarcina. In sfarsit, unele cupluri sunt jenate de ideea ca micutul poate fi intr-un fel martor la contactul sexual, mai ales in ultimele luni. In toate cazurile, exprimarea sentimentelor, temerilor, incertitudinilor, este mijlocul cel mai bun de a dezamorsa tensiunile.
Consultatiile medicale
Viata sexuala satisfacatoare in timpul sarcinii este benefica pentru cuplu. Totusi, in unele cazuri, mai ales in prezenta riscului de avort sau de nastere prematura, se impune evitarea raporturilor sexuale, chiar abstinenta de la orice activitate sexuala o perioada sau pe toata durata gestatiei. Evident, medicul obstetrician este cel care indica exact tipul de activitate sexuala ce trebuie evitat, si in ce perioada. In timpul primelor saptamani, sangerarile, chiar reduse, sunt adesea un semn de risc de avort: medicul contraindica in acest caz penetrarea. La mijlocul sarcinii, sangerarea poate indica o decolare de placenta: vor fi interzise penetrarea si orgasmul. Crampele dureroase resimtite in abdomenul inferior in primul si al doilea trimestru de sarcina pot semnifica un risc de avort; daca se manifesta in al doilea trimestru, pot indica probleme placentare. Aparitia lor in ultimul trimestru poate anunta un travaliu prematur. In toate cazurile, o durere inexplicabila impune consultatia medicala amanuntita si renuntarea temporara, pana la elucidarea cauzei, la orice activitate sexuala.
Primul trimestru
La inceputul sarcinii, producerea de hormoni feminini (foliculina si progesteron) creste rapid, ducand la turgescenta sanilor si a perineului. Volumul uterului nu creste vizibil decat dupa luna a treia, abdomenul marindu-se in luna a patra. Astfel, continuarea vietii sexuale depinde in esenta de starea fiziologica si, mai ales, psihologica a femeii. Dorinta sexuala a femeii scade adesea in primele luni de sarcina din motive fiziologice: ea poate fi influentata de clasicele greturi, care pot surveni in orice moment in timpul primelor patru-cinci saptamani; poate fi diminuata de noul echilibru hormonal (foliculina stimuleaza dorinta, iar progesteronul exercita un efect contrar). Sunt in general necesare mai multe saptamani pana la stabilizarea noului echilibru hormonal si la trezirea dorintei.
Al doilea si al treilea trimestru
Cel mai frecvent dorinta revine in al doilea trimestru de sarcina, pentru a diminua din nou in ultimele luni, datorita disconfortului crescut din timpul contactelor. Pozitiile posibile pentru penetrare se schimba in cursul sarcinii, unele devenind incomode pe masura ce abdomenul se rotunjeste si sanii devin sensibili. Fiecare cuplu poate sa descopere o alta maniera de a face dragoste. Cei doi parteneri pot, mai ales spre sfarsitul sarcinii, sa-si ofere placere fara penetrare: prin imbratisari, sarutari, masturbare a partenerului si dezmierdari. Raporturile sexuale din timpul sarcinii necesita o igiena suplimentara si acordarea unei atentii mai mari igienei, din partea cuplului. Pentru femei nu sunt recomandate dusurile si baile prelungite, nici cele fierbinti. Pe langa intoleranta fizica, unul dintre motivele pentru care raporturile sexuale necesita o atentie mai mare este si riscul crescut al infectiilor. Anumiti microbi, inofensivi inainte de sarcina, pot deveni extremi de periculosi pe parcursul sarcinii, odata cu ascensiunea in cavitatea uterina. De aceea, nu numai femeia trebuie sa acorde o atentie deosebita igienei, ci si barbatul, care trebuie sa aiba in vedere faptul ca organismul gravidei este mult mai sensibil decat in mod obisnuit.
Dupa nastere
Dupa nasterea unui copil este normal sa treaca cateva saptamani pana la reluarea vietii sexuale. Chiar daca nu exista o norma in domeniu, cuplurile asteapta efectuarea examenului postnatal (la 6 saptamani dupa nastere, la sfarsitul perioadei de lauzie) pentru reluarea vietii sexuale. Intr-o prima etapa, relatia sexuala se manifesta prin dezmierdari: penetrarea poate fi dureroasa in saptamanile de dupa nastere, din cauza unei iritatii a vaginului. Majoritatea femeilor se tem ca nu vor mai simti placere in momentul penetrarii, din cauza largirii vaginului dupa nastere. De fapt, acesta este extrem de elastic si isi recapata progresiv dimensiunile obisnuite. Practicarea gimnasticii pelviene in timpul sarcinii si dupa nastere constituie un atu: aceasta confera femeii controlul musculaturii peri-vaginale, ceea ce usureaza mularea vaginului pe penis in timpul coitului. Dupa nastere, pot exista anumite motive care franeaza reluarea vietii sexuale: dureri perineale (perete situat intre anus si vulva) dupa o epiziotomie (incizie chirurgicala a perineului efectuata la nastere pentru a facilita iesirea copilului) sau dupa o ruptura; dezechilibrul hormonal si alaptarea, care produce uneori o diminuare a dorintei la femeie; oboseala si lipsa de somn acumulate; dificultatea femeii de a imbina maternitatea cu sexualitatea.
|
|
|
Recomanda, printeaza, adauga la Social networking :
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nu exista comentarii, dar poate ai putea sa ne ajuti si sa iti spui parerea despre articol. |
|
|
|