|
CUM NE EXPRIMAM
Este de la sine inteles ca trebuie sa amintim
referitor la conversatie , citeva reguli privind limbajul pe
care il folosim. Coversatia este o excelenta scoala de
retorica. Unde am putea sa ne familiarizam mai bine cu arta
vorbirii decit intr-un cerc de persoane cultivate ? Sa asculti
cu atentie ce se spune , sa te straduiesti sa folosesti un
limbaj ales , analizindu-te cu simt critic este cel mai bun
mijloc de a-ti imbogati vocabularul si de a-ti largi
posibilitatile de exprimare. Frecventarea regulata a unei
societati alese dezvolta in acelasi timp spiritul nostru
analitic , simtul de observatie si capacitatea de a face o
sinteza. In fiecare zi intilnim persoane care nu sunt
capabile sa finalizeze o idee. Negasindu-si cuvintele potrivite
ele lasa frazele neterminate si povestirile in coada de
peste ! Exemplul clasic prin care psihologii demonstreaza
dificultatea de a te axprima fara a recurge la semne este
cel al scarii in spirala pe care trebuie sa o definesti in
putine cuvinte. Din o suta de persoane carora le-am pune
intrebarea , abia zece ar reusi sa raspunda fara sa deseneze
in aer un tirbuson ascendent !
Exista pe vremuri un joc de societate , pe cit de
distractiv pe atit de instructiv. El consta din alegerea de
catre gazda sau de catre invitati a unui numar egal de
cuvinte , de pilda : cinci cuvinte comune , cinci notiuni
abstracte si cinci cuvinte rare , carora participantii trebuiau
sa le deas definitii corecte. Plecind de la : covor , sifon ,
autobuz , floare , melc , trecind prin - incercarea de a defini -
metempsihoza , parapsihologia , iubirea , hobby-ul , carisma si
ajungind la : rabarba , andiva , babuin , hasis , trufa , jocul
poate deveni pasionant. Rar vor putea fi evitate definitiile
de genul : iubirea este cind ... . Din pacate acest autentic
exercitiu intelectual a fost inlocuit cu altul care-i invita
pe cei prezenti sa se exprime prin semne , sa mimeze un
cuvint. Acest joc se practica astazi in toate taberele
pentru copii , pe culoarele scolilor si la petreceri ,
constituind doar un mijloc de ditractie , lipsit de elementul
instructiv - imbogatirea vocabularului.
Am observat ca din cauza unui vocabular sarac care
denota lipsa de cultura , majoritatea oamenilor lasa balta o
discutie abia inceputa sau se refugiaza in expresii de o
mare banalitate , cum ar fi " E foarte adevarat "," Asa e viata",
" Asa e lumea "," Asta este ". Sa ne ferim sa folosim in
permanenta expresii ca : " pe cuvint de onoare ! ",
" pe cuvintul meu ! "," fantastic ! "," formidabil ! ",
" Nemaiauzit ! ", crezind ca ele dau greutate spuselor noastre.
Au devenit adevarate ticuri verbale expresiile : " nu stiu
cum sa-ti spun " , " ce sa-ti povestesc " , " adica , n-am
inteles " , si , trebuie sa recunoastem ca ele sunt
reprezentative pentru o larga categorie de oameni care , daca
ar renunta la ele , ar constata ca n-ar mai avea nimic de
spus. Dar cel mai obositor este felul in care unii isi
termina toate frazele cu : " Asta este " , " Ce sa-i faci ? ",
" Ma rog " , " In sfirsit " , " Auzi ? " mai ales la telefon.
Adeseori , aceste formulari sunt fie agresive , fie cer o
aprobare , dar cel mai des , nu au nici un sens , sunt vorbe
goale. Ele ranesc pur si simplu auzul , ca zgomotul acului pe
o batrina placa de patefon. Trebui sa recunoastem ca ne
plictiseste de moarte o discutie presarata din abundenta cu
formulari de acest fel : " - Duminica trecuta am mers la
ginerele meu , nu-i asa ? Ne-a dus cu masina , stiti ? Si stiti
ce s-a intimplat ? Timpul s-a stricat , nu-i asa ? Cu masina
noatra , o Dacie , stiti ? Cind ai o duminica libera , nu stiu
cum sa-ti spun. " s.a.m.d. .
La frontiera dintre nepolitete si saracie mentala se
plaseaza raspunsurile stereotipe : " Da , natural ! ", " Este
absolut clar ! "," Nici o legatura ! "," Total exclus ". Cu un
brutal - " Nu ma intereseaza " - iti taie vorba , cind spui si
tu ceva , pisalogul care te-a silit sa asculti o lunga
relatare despre starea sanatatii unei persoane pe care o
cunosti vag. In ambele cazuri , esti indreptatit sa te simti
ofensat. Este de dorit sa ne cizelam purtarea si vocabularul
facind un efort de a ne debarasa de acest balast lingvistic
care ne poate plasa in categoria oamenilor prost crescuti.
Limbajul este singurul mijloc de comunicare. Sa facem
in asa fel incit sa fim intelesi de toata lumea. E o
grosolanie sa vorbesti cu un prieten franceza , de exemplu ,
cind toti stiu ca prietenul vorbeste romaneste foarte bine.
In plus , putem avea surprize dezagreabile , caci e posibil ca
cineva din societate sa fi invatat limba respectiva pe
genunchii bunicii si sa inteleaga perfect observatia neplacuta
pe care ai facut-o la adresa lui. Trebuie sa renuntam la
acest obicei prost ca si la semnele conspirative , vorbitul
la ureche , clipitul semnificativ din ochi , la gesturile cu
mina pe care le credem discrete , intr-un cuvint , la tot ce
exclude din conversatie pe ceilalti.
Un loc special il ocupa aici folosirea incorecta a
limbii , fie din ignoranta fie din neglijenta. Pentru un om
mai putin instruit sau pentru un autodidact , daca sunt
constienti de handicapul lor , solutia de a nu se face de
ris foarte simpla - ocolesc cuvintele de a caror semnificatie
si pronuntie nu sunt siguri. Ideal ar fi sa se lamureasca
pe loc intrebind ceea ce nu stiu sau consultind un
dictionar. Nu este deloc degradant sa intrebi : ce este
napul ; nu-mi este clar termenul de loby ; ce se intelege prin
fezabil ? ce este o lipotimie ?
Mai penibila este situatia in care o persoana cu o
functie importanta vorbeste incorect. Uneori , momentul este doar
amuzant. Dar , cind ne gindim ca suntem un popor care a fost
condus atitea decenii de oameni incompetenti si inculti , nu
putem sa nu ne intristam. Un director al unui liceu de
prestigiu avea mereu dificultati la citirea darii de seama ,
si , cind ajungea la analiza muncii in ateliere , oscila
vesnic intre " maestrii " si " maistri ". Nu a invatat niciodata
sa spuna corect maistri ! Folosirea gresita a cuvintelor poate
face obiectul unor studii de specialitate. Ma voi opri
numai la citeva exemple pe care le-am retinut absolut
intimplator , exemple stupefiante si aproape incredibile. Un
inalt demnitar este intervievat pe tema cuplului Ceausescu pe
care il cunostea indeaproape : " Vorbeau intr-un limbaj
marginalizat ", spune acesta. " Cum adica ? " , incearca sa se
lamureasca pierit reporterul. " Adica un limbaj de la marginea
orasului ! "
In timpul prezentarii jurnalului de actualitati un
crainic stranuta. Este omeneste ! El nu trece peste incident ,
ci se simte dator sa precizeze : " Ma scuzati , este o simpla
indispozitie locala ! " Crainica de la jurnalul de actualitati
spune cu dezinvoltura : cultul mo”zaic ( nu moza”ic ) !
Il auzim frecvent pe un mare politician spunind :
" Avem de rezolvat prioritati de intiia mina " si , mai grav :
" Am avut pina acum guverne libertine ! ". In toate tarile
cad guverne , poate cad si din cauza libertinajului , dar , in
mod cert personajul nostru nu cunostea sensul cuvintului
" libertin " - indecent , usuratic , desfrinat. Nu putem folosi un
cuvint in sensul dorit de noi pentru simplul motiv ca din
ignoranta am crezut ca inseamna altceva ! In cazul de mai
sus , cel care l-a utilizat a vrut sa spuna ca precedentele
guverne nu au respectat riguros legea , asumindu-si libertatea
de a o interpreta. Este cu totul altceva ! |
codul-bunelor-maniere [62]
poezii [763]
povesti-adevarate [73]
relatii-iubiri [13]
retete [466]
rochii-mireasa [0]
sanatate [83]
sms-de-dragoste [1152]
versuri-muzica [190]
vremea-meteo [0]
Comportamenul social 