|
CE TREBUIE SA SPUNEM
Se intimpla adesea ca prezentarile sa fie facute in
graba de catre persoane neatente. In continuare trebuie sa ne
descurcam singuri. Daca ii excludem pe cei blazati si pe
mizantropi , fiecare om este fericit sa cunoasca persoane
interesante. Cind ne este prezentat cineva , nu stim altceva
despre el decit numele , daca acesta este pronuntat clar. Va
trebui sa ne supunem atunci unui joc de societate , nu
neaparat amuzant , care va consta in a ghici cine sunt noii
parteneri de discutie. Este o situatie care mai tirziu poate
deveni o amintire placuta , dar care ridica la inceput anumite
probleme. Este foarte greu sa incepi o conversatie , dar
momentul dificil poate fi depasit daca descoperiti relatii sau
interese comune. In celelalte cazuri , gazda sau cel care face
prezentarea trebuie sa o completeze prin citeva cuvinte
amabil despre cele doua persoane care se intilnesc pentru
prima data. Este mai mult decit un compliment , este un lucru
care va facilita primul lor contact. Fie ca este vorba despre
precizarea unor relatii comune , a profesiei acestora sau a
unei calatorii facute de unul din ei de curind , se va gasi
in aceasta precizare embrionul unei conversatii placute. In
nici un caz nu vom faca aluzii la situatia lor financiara.
Nu se face , sa spunem : " Domnul X este un om cu bani ..."
sau " Domnul Y este , din pacate , somer. " De asemenea , este
de prost gust sa vorbim despre viata particulara a celor
prezenti sau sa discutam , la nesfirsit , despre meseria
acestora.
Cind facem prezentarile , trebuie sa avem o atitudine
naturala. Sa evitam orice exagerare : Nu vom afisa politetea
exegerata sau atitudinea servila. Trebuie sa ne respectam si
sa-i respectam pe ceilalti. Doar asa vom gasi firul Ariadnei ,
care ne va scoate din labirintul conventiilor sociale.
CAPCANE
Cu ocazia unei prezentari , pe necunoscatori ii pindesc
intotdeauna citeva capcane. Vrind sa fie deosebit de
politicosi , acestia insira toate titlurile onorifice ale
persoanei prezentate. Greseala ! Numele acestuia poate fi
insotit de acel titlu care il reprezinta cel mai bine in
functie de conjunctura.
De pilde , daca domnul X este in acelasi timp doctor ,
profesor universitar si ministru la spital sau in intilnirile
particulare va fi prezentat ca medic sau ca profesor , iar
in public va fi prezentat cu functia cea mai importanta , cea
de ministru. Dar , sa tinem seama cind este cazul , si de
faptul ca multe persoane doresc sa fie prezentate doar cu
numele lor , fara titlurile pe care le detin.
Si prezentarea rudelor creeaza uneori dificultati. Se
intimpla sa intilniti pe cineva care vrea sa v-o prezinte pe
sotia sa si care spune : " Imi permiteti sa v-o prezint pe
doamna Popescu ? " Iar sotia acestuia va spune la rindul ei :
" Imi permiteti sa vi-l prezint pe domnul Popescu ? " Aceste
formule sunt nu numai caraghioase ci si gresite. Nu exista
decit una corecta: " Sotia mea " sau " Sotul meu " , cu varianta
" Sotia mea , Ana " , de exemplu , pentru intilnirile cu
prietenii. De prost gust este si sa vorbesti despre sotul
tau sau sotia ta spunindu-le numele de familie : " Azi face
piata Popescu ", spune sotia. " Popeasca n-o sa fie de acord ",
spune sotul. Putem crede ca s-a plecat de la o gluma , dar ,
in mediile mai putin cultivate , aceste formule sunt luate
in serios. Dar , in nici un caz " Doamna mea " sau " Domnul
meu " , cum spune omul din popor cind vrea sa fie politicos
cu tot dinadinsul.
Aceeasi remarca este valabila pentru ceilalti membri ai
familiei. Vom spune : " Fratele meu , Daniel " sau " Sora mea ,
Dana ". Daca aceasta este casatorita vom spune " Sora mea ,
Dana X " sau se va spune de asemenei " Cumnatul meu , Bogdan
Y " sau " Cumnata mea , doamna Maria Z". Copiii sunt prezentati
la fel. Despre ai nostri , vom spune " Fiul meu , Daniel " sau
" Fiica mea , Maria ". Daca sunt ai altcuiva , vom spune " Paul ,
fiul familiei X ". Vom prezenta un cuplu spunind : " Domnul si
doamna Z ".
In general , vom evita formulele care au intrat in
limbajul oamenilor simpli , si care tind sa contamineze pe
toata lumea. Auzim frecvent - cuscrul , cuscra , nasicu , nasica. In
mediul rural poate suna bine , in mediul urban , nu. Asadar ,
se va spune : " D-na Luca , mama sotului Ioanei , fiica mea "
sau " D-na dr. Graur nasa copiilor mei. " Chiar daca formularea
este mai complicata , este preferabila celor de mai sus.
Prezentarea ca si salutul urmat de stringerea miinii
pot crea incurcaturi daca o persoana dintr-un grup sau tot
grupul nu cunoaste exact regulile ce sunt impuse in aceste
situatii. Ca sa simplificam lucrurile ne vom opri asupra unui
caz luat la intimplare. O tinara insotita de sotul ei e
invitata la aniversarea socrului , in locuinta acestuia ( sau
la un restaurant , nu asta este important ). De fata se mai
afla o pereche in virsta , o doamna tot in virsta si un
cuplu tinar. Ordinea saluturilor sau a prezentarilor , daca
tinara nu cunoaste pe nimeni sau o parte din invitati este
urmatoarea : primul pe care il saluta ( iar acesta ii da
mina ) este socrul , persoana sarbatorita. Urmeaza cele doua
doamne in virsta ( ele intind mina in timp ce gazda rosteste
numele nurorii sale dar si al doamnelor ) , urmeaza domnul in
virsta ( acum tinara intinde mina ) si , in sfirsit , tinara
invitata ( miinile se intind simultan ) iar tinarului care o
insoteste si a ramas ultimul i se spune numele iar tinara
doamna ii intinde mina. Am retinut deci ca initiativa de a
intinde mina prima i-a fost permisa doar de trei ori :
domnului in virsta , tinerei domnisoare si tinarului domn.
Pentru a va amuza incercati sa deduceti de cite ori
are voie sa aiba initiativa intinderii miini sotul ei.
Se pot crea incurcaturi in situatia in care prezentam
persoane de aceeasi virsta sau de acelasi rang. Se va spune
atunci : " Pot sa vi-l prezint pe domnul Popa , domnule
Ivanceanu ? ", alegind pe unul dintre ei , la intimplare. Daca
celalalt se va simti ofensat este desigur un snob. Prin
analogie , formula se aplica si doamnelor de virste apropiate.
Uzanta cere insa sa prezentam domnisoara doamnei.
Cind va este prezentat cineva , se poate intimpla sa
nu-i intelegeti sau sa nu-i retineti numele. Ivanescu se
tine minte mai usor decit Ivanceanu. In acest caz , cereti
pur si simplu sa vi se repete numele. Este mai bine asa
decit sa i-l scilciati , lucru penibil atit pentru
interlocutor cit si pentru dumneavoastra. Daca preferati o
cale mai discreta , asteptati ca persoana care v-a facut
prezentarile sa ramina singura si rugati-o sa va mai spuna
o data numele cu pricina.
Formulele " sunt incintat sa va cunosc ", " imi pare "
" bine " , " imi face placere " sunt inca de o mare
actualitate. Uneori , dupa ce se face o prezentare se
instaleaza o tacere adinca si stinjnitoare. Este rolul celui
care a facut prezentarea sa inceapa o conversatie la care
va lua si el parte. |