|
Nichita Stanescu - Vitraliu
Umbra ta, lovindu-se de ziduri,
iar se sparge-n cioburi colorate.
Oh, de-aceea m-ai zarit in strada
adunand pierdutele-i patrate.
Si s-o fac la loc, in ceasul noptii,
peste geamuri ti le-asez cu grija,
verzi, albastre, galbene si rosii,
incoifate-n crestet cu o sprija.
Cand te vei trezi, lipiti de geamuri,
arlechini din sticle colorate
vor lasa prin ei sa-ti cada-n brate
soarele, mereu la jumatate.
|
diverse-poezii [527]
poezii (Cosmina Cucu) 